Satul Hărpășești (Arpășești) își ia numele de la Arpaș, se întâlnește prima dată într-un uric a lui Ştefan cel Mare la 12 ianuarie 1488 când e arătat că se află lângă Todirești. îl mai găsim menţionat într-un document de la 28 martie 1560 al domnitorului Alexandru Lăpușneanu, „... se mai adaugă a patra parte din satul Todirești, cumpărat de Petru de la Arpășești și dată lui Dragu fost comis".



La 3 iulie 1626 (7134) un document glăsuiește Tudosia, fata Varvarei, nepoata Nastei și Nastasia și Prohira și ... fetele Lupului, nepoate iarăși Nastasiei, a vândut a noastră dreaptă ocină și moșie, ce-au avut, dintr-o a treia parte de sat de Arpășești, două părţi ce se cheamă acum Goești. Deci am vândut vastă ocină Neniului pârcălabul de Cârligătura, drept doi boi și o vacă cu viţel.



Așijdere și din ceia parte dinspre vale am vândut noi, cari suntem mai sus scriși, partea moșiei noastre, a Nastasiei, parte care se vor alege din tot satul și cu tot venitul. Iarăși am vândut dumisale Neniului pârcălab într același preţ.



Şi această tocmeală s-au făcut dinaintea lui lonașca Bilţu și popa Gligorie ot Todirești și Iordache și Gheorghiţă Murăţel și Misail și Zaharia și Cârstea și alţi mulţi oameni buni"10.



La 22 martie 1633 (7141), Eremia, fiul lui Onciul, vinde lui lordachi diocul partea sa din satul Arpășești. La aceeași dată. Alexandru Iliaș voievod întărește lui Iordache fost vornic, părți de ocină din satul Arpășești, ținutul Cârligătura, cumpărate de la Uremia, fiul lui Onciul și de la Anghelina, fiica Micăi .



La 1830 se găsește o listă a capitaţiei din satele: Cosâţeni, Popești, Doroșcani, Sinești și Hărpășești.
La 12 iunie 1841, locuitorii din satul Popești, ţinutul Iași, se obligă să achite proprietarului moșiei Hărpășești, la termenele fixate, cele 16 merţe păpușoi ce le-au cumpărat de la el.



La 9 octombrie 1842, Mărgărita Cuza păhămiceasă, adeverește că șade în casa lui Alexandru Gheorghiu
Mavrocordat hatman, proprietarul moșiei Hărpășești, ţinutul Iași. Acesta i-a lăsat-o spre a o locui în tot timpul vieţii, urmând ca după moartea ei să între în stăpânire.



La 6 martie 1845, Grigore Muște, fostul posesor al moșiei Hărpășești, ţinutul Iași, fiind obligat prin contract să predea în bună stare „acareturile" de pe moșie, se învoiește cu Grigore Mavrocordat pentru ca acesta să se ocupe de repararea lor, predându-le totodată proprietarului.



Domnitorul Moldovei, Grigore Alexandru Ghica (1849- 1856), revoluţionar pașoptist, cel care sprijinea politica Unirii și care a declanșat acţiunile de schimbare, pregătit de multă vreme de toate puterile sufletești ale neamului, ajuns în pragul deznădejdii din cauza opoziţiei organizate de marea boierime, în iama anului 1852/1853 se retrage la moșia sa din Hărpășești'' pentru a-și îngriji sănătatea.
Este singurul document care arată că un domnitor al Moldovei, a avut pe teritoriul comunei Popești o reședinţă în care a și locuit. Constituie o chestiune de mândrie pentru locuitorii satului Hărpășești și ai comunei Popești, că pe aceste meleaguri au trăit mari domnitori ce au scris pentru istoria neamului fapte și evenimente memorabile.



Este dureros, în același timp, că o asemenea personalitate a istoriei neamului românesc care, alături de Al. I. Cuza, rămâne un voievod al epocii modeme, cu disponibilităţi pentru realizarea unor reforme însemnate, „... un om pe care toţi care 1- au cunoscut au trebuit să-l iubească, ale cărui simţăminte erau patriotice" , „... un om bine crescut, plin de sentimente, de onestitate și de religie, ba chiar bigot, incapabil de a-și atribui lucru altuia, incapabil de a se îmbogăţi din sudoarea săracilor" , să-și doarmă somnul de veci în Franţa la Mee, lângă Melun, uitat de toţi urmașii pentru care el s-a sacrificat.
Grigore Al. Ghica este domnitorul care la 3 aprilie 1850 semnează printr-un ofis „Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi". Deci el este cel ce a semnat actul de naștere al Jandarmeriei Române.



Ca urmare a condiţiilor social-economice, satul I lărpășești cunoscuse o dezvoltare aparte la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XlX-lea faţă de celelalte sate ale comunei, deoarece într-un document din 15 august 1855, cu lista târgurilor și târgușoarelor mai însemnate din ţinutul Iași, alături de lași, Tg. Frumos, Poieni, Goești este nominalizat și I lărpășești, ca târgușor în ocolul Cârligătura.