Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").
Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.
Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.
Resursele umane
Evoluţia numerică a populaţiei a avut un caracter ascendent. În anul 1930 existau în satele comunei un număr de 620 familii cu peste 3.200 persoane, între care predominau bărbaţii. Evoluţia numerică a continuat în perioada postbelică, ajungând în anul 1938 la apogeu, dar și la un echilibru pe sexe.
În perioada celui de-al II-lea război mondial (1940-1945) în rândul populaţiei se produce dezechilibrul între sexe, ca urmare a numeroșilor bărbaţi căzuţi sau dispăruţi pe front în cele două campanii militare.
Cu începere din anul 1956, urmare a unor măsuri legislative se pune ordine în evidenţa populaţiei, datele statistice fiind certe și credibile. Din recensămintele care au urmat se reţin următoarele:
1956, populaţia totală 4.316, din care 2.034 bărbaţi și 2.282 femei;
1966, populaţia totală 4.576, din care 2.222 bărbaţi și 2.354 femei;
1976, populaţia totală 5.221, din care 2.533 bărbaţi și 2.688 femei;
1997, populaţia totală 4.457, din care:
sat Popești -2.567
sat Hărpășești - 919
sat Doroșcani - 624
sat Obrijeni - 212
sat Pădureni - 81
sat vama - 54
Analizând sporul natural în acești ani se observă o situaţie, care exprimă mutaţiile demografice ce au avut loc.
Anul Născuți Decedați Spor Natural
1956 131 42 89
1966 106 44 62
1976 167 37 130
1997 in satul Obrijeni 1 9 -
Începând cu anul 1955, ca urmare a dezvoltării învăţământului, economiei, știinţei și tehnicii, dar și al cooperativizării agriculturii, tot mai mulţi tineri urmează învăţământul profesional, liceal și universitar, în centrele urbane ale ţării, calificându-se în diferite profesii și ca urmare nu se mai întorc în comună, schimbându-și domiciliul în orașele unde își aveau locul de muncă. Cei mai mulţi se stabilesc în municipiul Iași dar, îi găsim și la: Brașov, Timișoara, Constanţa, București, Bacău, Cluj, Alba Iulia, Vatra Dornei, Galaţi și chiar în unele localităţi rurale.