- Sate componente - Doroșcani

Monitorul Oficial Local
Formulare online


Vă aducem la cunoștință că pentru o navigare cat mai ușoară acest site utilizează fișiere de tip cookie. De asemenea, am actualizat politica site-ului pentru a ne conforma cu Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea, vă rugăm să citiți și să înțelegeți conținutul Politicii de Utilizare a Cookies și Politicii de Prelucrare a Datelor.

Prin continuarea navigării pe site confirmați acceptarea politicii de utilizare a cookies si a politicii de prelucrare a datelor.

OFERTE VÂNZARE TERENURI - conform Legii nr. 17/2014

OFERTE VÂNZARE TERENURI - conform Legii nr. 17/2014


PRIMĂRIA --> Home

Sate componente - Doroșcani

Satul Doroşcani este vechiul sat Melcineşti „aflat în apropiere de Rădeni, la răsărit se găseau Melcineştii din ( arligătură, unde cap de neam era Ştefan Melcin şi el trăitor sub Alexandru cel Bun..."
Satul îl aflu pomenit întâia oară la 1499 noiembrie 20. Ştefan cel Mare cumpără şi dăruieşte mănăstirii Voroneţului, satul din Cârligătură, anume Melcineşti, unde a fost Ştefan Melcin. Cumpărătura se face de la aceiaşi stăpâni întâlniţi la Tomeşti, „Dragoş Carîmbu şi verii lui, popa Luca Poltun şi fratele lui Ion şi sora lor Fedea şi nepoţii lor Nistor Gagea şi sora lor Visco, fiii lui (¡acea cel Bătrân, toţi nepoţii lui Petru Bertea".

La 8 aprilie 1632 (7140) apare o mărturie privind învoiala lui Ionaşco Jora, vornic, cu Partenie egumen şi alţi proegumeni, călugări şi vestieri de la mănăstirea Voroneţ, pentru satul Melcineşti, constând în „drept 30 de motce, şi doi cai şi trei iepe şi doi boi şi două vaci; şi iepele să fie cu mânzi şi vacile cu viţei şi 150 de taleri de argint". Din această tocmeală giupânul lora a achitat numai o parte, restul rămânând pe mai târziu18.

La 14 mai 1632 (7140) Partenie egumen cu întreg soborul mănăstirii Voroneţ vând satul Melcineşti vornicului Ionaşco Jora.

La 9 iunie 1632 (7140), Alexandru Iliaş voievod întăreşte lui Ionaşco Jora, vornic de gloată şi soţiei lui, siliştea Melcineşti din ţinutul Cârligătura, pentru 200 unghi bani buni. Se arată că mănăstirea Voroneţ, care vinde acest sat, îl are printr-un uric de la Ştefan vodă cel Bătrân20.

La 28 aprilie 1633 (7141) se menţionează într-un document că Tanasie şi Partenie, egumeni, împreună cu întreg soborul mănăstirii Voroneţ au schimbat cu Ionaşco Jora siliştea Melcineşti din ţinutul Cârligătura, obţinând o silişte în ţinutul Sucevei, anume Muşiniţii, ce sunt mai sus de târgul Siret.

La 24 aprilie 1634 călugării de la mănăstirea Voroneţ adeveresc lui Vasile Lupu voievod că au schimbat Muşiniţii, de lângă târgul Şiret, a lui Ionaşco Jora vornic, primind în plus 100 lei'". Varlam arhiepiscop şi mitropolit al Sucevei, confirmă la aceeaşi dată schimbul făcut21.
La 7 octombrie 1634, Vasile Lupu, voievod, întăreşte lui Ionaşco Jora, fost vornic, în urma judecăţii avute cu Cobăleanul şi rudele sale, siliştea Melcineşti, ţinutul Cârligătura, primite de la mănăstirea Voroneţ, în schimbul siliştei Muşiniţii, ţinutul Suceava.

La 20 iulie 1696, un Izvod de împărţeală a moşiilor rămase de la Constantin Jora, bir vel clucer, un urmaş a lui Ionaşco Jora, aminteşte între moşii: Rădem, Avereşti, Broşteni, Doroşcani, Melcineşti, Băluşeşti.
Prin acest document apare pentru prima dată denumirea satului Doroşcani, alături de Melcineşti. Se pare că, odată cu schimbul de silişti ce s-a efectuat cu mănăstirea Voroneţ, s-a întocmit şi denumirea satului Melcineşti, pentru că, la 8 octombrie 1717, apare numai satul Doroşcani, alcătuit din: case, iaz şi moară.
La 15 iulie 1741, Mihalache, fiul lui Dănilache, vinde lui Sandu Jora, partea sa din moşia Doroşcani, ţinutul Cârligătura. Se menţionează proprietarii anteriori, preţul şi martorii.

La începutul anului 1800 găsim o altă însemnare de împărţeală a moşiei Doroşcani.
La 31 martie 1845, câţiva locuitori ai satului Doroşcani se obligă să-i achite lui Grigore Mavrocordat agă, la termenul Nluliilit, preţul unui stog de fân, fiind cuprinse şi condiţiile boierului.

Vizualizari: 125
Data creare: 27-02-2021 18:57:33

Prezentare generală

Conacul Cantacuzino-Pașcanu din Popești, județul IașiÎn cadrul judeţului Iaşi, comuna Popești are ca vecini la nord, comuna Podu Iloaiei, la est comuna Dumeşti, la sud comuna Mădârjac şi la vest comunele Sineşti şi Lungani.

Anunțuri

Anunțuri

Imagini din comuna Popești, județul Iași

Comuna PopeștiImagini din comuna Popești, județul Iași