Satul Doroșcani este vechiul sat Melcinești „aflat în apropiere de Rădeni, la răsărit se găseau Melcineștii din ( arligătură, unde cap de neam era Ştefan Melcin și el trăitor sub Alexandru cel Bun..."
Satul îl aflu pomenit întâia oară la 1499 noiembrie 20. Ştefan cel Mare cumpără și dăruiește mănăstirii Voroneţului, satul din Cârligătură, anume Melcinești, unde a fost Ştefan Melcin. Cumpărătura se face de la aceiași stăpâni întâlniţi la Tomești, „Dragoș Carîmbu și verii lui, popa Luca Poltun și fratele lui Ion și sora lor Fedea și nepoţii lor Nistor Gagea și sora lor Visco, fiii lui (¡acea cel Bătrân, toţi nepoţii lui Petru Bertea".

La 8 aprilie 1632 (7140) apare o mărturie privind învoiala lui Ionașco Jora, vornic, cu Partenie egumen și alţi proegumeni, călugări și vestieri de la mănăstirea Voroneţ, pentru satul Melcinești, constând în „drept 30 de motce, și doi cai și trei iepe și doi boi și două vaci; și iepele să fie cu mânzi și vacile cu viţei și 150 de taleri de argint". Din această tocmeală giupânul lora a achitat numai o parte, restul rămânând pe mai târziu18.

La 14 mai 1632 (7140) Partenie egumen cu întreg soborul mănăstirii Voroneţ vând satul Melcinești vornicului Ionașco Jora.

La 9 iunie 1632 (7140), Alexandru Iliaș voievod întărește lui Ionașco Jora, vornic de gloată și soţiei lui, siliștea Melcinești din ţinutul Cârligătura, pentru 200 unghi bani buni. Se arată că mănăstirea Voroneţ, care vinde acest sat, îl are printr-un uric de la Ştefan vodă cel Bătrân20.

La 28 aprilie 1633 (7141) se menţionează într-un document că Tanasie și Partenie, egumeni, împreună cu întreg soborul mănăstirii Voroneţ au schimbat cu Ionașco Jora siliștea Melcinești din ţinutul Cârligătura, obţinând o siliște în ţinutul Sucevei, anume Mușiniţii, ce sunt mai sus de târgul Siret.

La 24 aprilie 1634 călugării de la mănăstirea Voroneţ adeveresc lui Vasile Lupu voievod că au schimbat Mușiniţii, de lângă târgul Şiret, a lui Ionașco Jora vornic, primind în plus 100 lei'". Varlam arhiepiscop și mitropolit al Sucevei, confirmă la aceeași dată schimbul făcut21.
La 7 octombrie 1634, Vasile Lupu, voievod, întărește lui Ionașco Jora, fost vornic, în urma judecăţii avute cu Cobăleanul și rudele sale, siliștea Melcinești, ţinutul Cârligătura, primite de la mănăstirea Voroneţ, în schimbul siliștei Mușiniţii, ţinutul Suceava.

La 20 iulie 1696, un Izvod de împărţeală a moșiilor rămase de la Constantin Jora, bir vel clucer, un urmaș a lui Ionașco Jora, amintește între moșii: Rădem, Averești, Broșteni, Doroșcani, Melcinești, Bălușești.
Prin acest document apare pentru prima dată denumirea satului Doroșcani, alături de Melcinești. Se pare că, odată cu schimbul de siliști ce s-a efectuat cu mănăstirea Voroneţ, s-a întocmit și denumirea satului Melcinești, pentru că, la 8 octombrie 1717, apare numai satul Doroșcani, alcătuit din: case, iaz și moară.
La 15 iulie 1741, Mihalache, fiul lui Dănilache, vinde lui Sandu Jora, partea sa din moșia Doroșcani, ţinutul Cârligătura. Se menţionează proprietarii anteriori, preţul și martorii.

La începutul anului 1800 găsim o altă însemnare de împărţeală a moșiei Doroșcani.
La 31 martie 1845, câţiva locuitori ai satului Doroșcani se obligă să-i achite lui Grigore Mavrocordat agă, la termenul Nluliilit, preţul unui stog de fân, fiind cuprinse și condiţiile boierului.