Satul Vama s-a format după primul război mondial din locuitorilor satelor Popeşti, Rădeni şi Mădârjac, împroprietăriţi în anul 1921. Denumirea satului vine de la Vama pădurii Popeşti care se află în acelaşi loc, dar denumirea este mult mai veche, se pare că aici se făceau vămuiri la drumul ce mergea spre Vaslui sau de la Vaslui pe timpul lui Alexandru cel Bun (...)

Prima menţiune se găseşte în hotărnicia satului Melcineşti, uric al lui Ştefan cel Mare, la 20 noiembrie 1499. Satul îşi avea originea sa probabil într-un vechi rediu (rămăşiţă dintr-o pădure tăiată), cum ar fi rediul pe care l-am găsit în uricul satului Tomeşti (1497 iunie 22) sau mai sigur îşi are numele de la un străvechi Radu. Satul Rădeni era (...)

Satul Pădureni. aşezat la marginea pădurii Păuşeşti, a Imit fiinţă după primul război mondial începând cu anul 1922, ilm locuitori ai satelor Hărpăşeşti şi Păuşeşti care au fost împroprietăriţi la reforma agrară din 1921. Până în anul 1958 Nulul a purtat numele de Pîrlita, după denumirea unei văi ce cândva a fost acoperită cu pădu (...)

SatuI Obrijeni își trage numele cel mai probabil de la un Obreja sau de la „Obreje" care înseamnă muchie de deal, dacă avem în vedere dealul ce pleacă din Capu Dealului la nord și continuă cu Dealul Popii la sud, ce la un loc formează o muchie.
Deși descoperirile arheologice de la Siliște și Coșare: atestă existenţa locuitorilor în preistorie, dov (...)

Satul Hărpășești (Arpășești) își ia numele de la Arpaș, se întâlnește prima dată într-un uric a lui Ştefan cel Mare la 12 ianuarie 1488 când e arătat că se află lângă Todirești. îl mai găsim menţionat într-un document de la 28 martie 1560 al domnitorului Alexandru Lăpușneanu, „... se mai adaugă a patra parte din satul Todi (...)

Satul Doroșcani este vechiul sat Melcinești „aflat în apropiere de Rădeni, la răsărit se găseau Melcineștii din ( arligătură, unde cap de neam era Ştefan Melcin și el trăitor sub Alexandru cel Bun..."
Satul îl aflu pomenit întâia oară la 1499 noiembrie 20. Ştefan cel Mare cumpără și dăruiește mănăstirii Voroneţului, satul din Cârlig (...)

Satul Cioltani (Gioltani). Alexandru cel Bun voievod, pentru că l-a slujit cu credinţă, dă lui Giurgiu Stângaci, printre alte sate și Cioltani de la Glod". Se pare că în unele vremuri satul se afla pe lângă Podu Iloaiei, pe valea Bahluiului.
La 15 mai 1745, se menţiona existenţa acestuia în trupul moșiei Popești lângă iazul Neniului, lângă p (...)

Relieful

Teritoriul comunei este larg vălurat, cu interfluvii colinare și deluroase sau sub formă de platouri joase cu altitudini obișnuite de 115-150 m, remarcându-se toate formele specifice podișului (creastă, deal, mamelon, movilă, colină, șa, vale, șes, găvan, ogaș, viroagă, ravenă), dispuse în general de la sud, unde altitudinea este mai mare, către nord.
(...)

Resursele umane

Evoluţia numerică a populaţiei a avut un caracter ascendent. În anul 1930 existau în satele comunei un număr de 620 familii cu peste 3.200 persoane, între care predominau bărbaţii. Evoluţia numerică a continuat în perioada postbelică, ajungând în anul 1938 la apogeu, dar și la un echilibru pe sexe.

În perioada celui (...)